Banii sunt un instrument de schimb universal acceptat si usor divizibil. Rolul banilor este sa stimuleze, incurajeze si faciliteze activitatea economica.
Creditul reprezinta bani ce sunt creati pe loc in baza unui contract de restituire si plata unei dobanzi.
Pentru a putea lua credit de la o banca ai nevoie de surse de venituri stabile lunare – in general bazate pe un contract (contract de munca, de inchiriere etc) – si de bunuri colaterale – active cu o valoare suficienta pentru a garanta creditul.
Masa monetara din circulatie = bani (numera + depozite) + credite.
Credit-ul creaza cicluri de crestere si scadere. Cand iei creditul are loc o crestere a tranzactiilor din economie nesustinuta si de o crestere a productivitatii, dar in viitor vei cheltui mai putin pentru ca trebuie sa platesti imprumutul ceea ce va genera o scaderea in economie.
Credit-ul este bun cand sustine alocarea de fonduri (investitii) pentru crearea unei afaceri ce duce la crestearea productivitatii generale din economie.
Creditele devin daunatoare atunci cand sunt folosite pentru consum personal – achizitionarea de bunuri – fara a produce valoare adaugata. Ciclurile de inflatie si deflatie sunt cauzate de existenta creditelor combinata cu natura umana care cauta o gratificare imediata si le folosesc pentru achizitionarea de bunuri.
Creditul este controlat de banca centrala (BNR in cazul nostru) prin rata dobanzii monetare.
Limita de alocare a creditelor este una fractionara impusa de banca centrala pentru a controla cantitatea de bani din economie. Din acest motiv atunci cand un contract de credit este creat se creste masa monetara din circulatie iar atunci cand este platit scade.
Prin cresterea sau scaderea dobanzii monetare stimuleaza sau inhiba crearea de credite. Cand rata dobanzii este mica mai multi oameni vor fi tentati sa ia un credit, iar cand aceasta este mare mai putini.
Quantitative easing si riscul de bule financiare.
Doar bancile nationale pot printa bani dar nu pot cumpara decat active financiare cu ei – datoriilor guvernelor (titluri de stat) sau din economie (obligatiuni) – practica cunoscuta sub numele de „quantitative easing”- practic cumpara datoriile curente ale guvernelor sau bancilor pentru ca acestia sa poata emite noi imprumuturi care sa stimuleze creearea de companii si locuri de munca si a productivitatii in general.
Problema cu acesta strategie este riscul de a duce la cresterea excesiva a pretului unor active gen actiuni, imobile – bazate pe credite si nu pe puterea reala de cumparare a economiei si crearea unei asa zise bule.
Acest lucru apare cand oamenii vor lua credite pentru consum mai mult decat firmele pentru dezvoltare. Totusi acest lucru este oarecum sub control fiindca banii sunt distribuiti prin intermediul bancilor care fac o analiza de risc a celor carora le acorda creditele.
Practic riscul este oarecum controlat de integritatea si de dorinta de supravietuire a bancilor.
In momentul in care cei care au luat creditele nu mai pot sa le platesca apare o reactie in lant si preturile acelor active scade brusc.
Reactia in lant apare din cauza ca atunci cand fie din incapacitate de plata sau din frica/dorinta de a incasa cresterea primi detinatori incep sa vanda active, pretul acestora incepe sa scada, dar unele creditele sunt garantate cu acele active care acum nu mai pot acoperii creditele luate si altii sunt obligati sa vanda ducand la o spirala de scaderi.
Inflatie
| data | IPC |
| Mar 2023 | 14.5 |
| Apr 2023 | 11.2 |
| May 2023 | 10.6 |
| Jun 2023 | 10.3 |
| Jul 2023 | 9.4 |
| Aug 2023 | 9.4 |
| Sep 2023 | 8.8 |
| Oct 2023 | 8.1 |
| Nov 2023 | 6.7 |
| Dec 2023 | 6.6 |
| Jan 2024 | 7.4 |
| Feb 2024 | 7.2 |
| Mar 2024 | 6.6 |
Inflatia apare ca urmare a cresterii masei monetare fie banca centrala printeaza bani sau prin crearea de credite – fie de catre populatie, firme sau guverne.
Istoric o crestere de peste 4% a inflatiei pe 2 ani consecutivi a fost tot timpul efectul cresterii masei monetare prin printarea de bani.
Pentru a oprii inflatia se creste rata de dobanda monetara, dar aceasta aduce si o crestere a somajului, fiindca firmele nu se mai pot finanta si isi inchid activitatea.
Factorii secundari pot fi cresterea sau scaderea productivitatii (ex productia ieftina in China), probleme de distributie (blocaje gen Covid, preturi combustibili), scaderea numarul de bunuri prin scaderea productiei locale ca urmare a distrugerii economiei locale sau restrictii de import.
Un factor important aici este si importul care poate compensa deficitul local de produse, dar care va duce la deprecierea cursului valutar si astfel preturi mai mari pentru produsele importate.
Daca tarile de unde sunt importate produsele au deja o inflatie locala, aceasta se va resimti de asemenea in pret.
Cresterea preturilor (inflatie) afecteaza economiile de bani care nu sunt investite si nu produc nimic, deoarece puterea acestora de cumparare scade.
Banii din salarii sunt afectati mai putin de inflatie deoarece acestea sunt de obicei majorate cu rata inflatiei anual.
Intre anii 1991 si 2008 Romania a avut o inflatie medie de 92%, in primii 3 ani fiind de peste 200% pe an.
Ce a cauzat inflatia in romania ? – liberalizarea pietei si trecerea la o piata bazata pe cerere si oferta prin eliminarea treptata a controlului statului asupra preturilor si ofertei.
Din anul 2007 – data de aderare a Romaniei la UE – cand inflatia sa stabilizat in Romania pana in 2020 – am avut o medie a inflatiei pe 14 ani de ~3.5%. Ca si comparatie SUA a avut in aceasi perioada o inflatie medie de ~1.85%.
Serii anuale inflatie Romania: https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala
Calculator inflatie SUA: https://www.calculator.net/inflation-calculator.html
Recesiune economica apare atunci cand exista cerere si oferta dar nu exista bani, sau un mijloc de schimb.
Oamenii sunt dornici sa cumpere produse si servicii si in acelasi timp sa munceasca, adica sa creeze produse si sa ofere servicii la randul lor, dar nu au locuri de munca disponibile, prin care sa obtina un salariu sub forma de bani.
In cazul in care s-ar folosi trocul sau schimbul de bunuri direct, acest lucru nu s-ar mai intampla, dar in acelasi timp se pierd avantajele aduse de bani.
Lipsa locurilor de munca este creata de lipsa banilor pentru a crea companii.
In acest caz banca nationala scade rata dobanzii pentru bani, astfel scazand pretul banilor ceea ce duce la cresterea cantitatii de bani din economie. Dar acest lucru incepe sa duca la inflatie, odata ce oamenii incep sa faca rost de bani, incepe sa creasca cererea, si asfel furnizorii incep sa mareasca preturile.
In recesiune, maresti cantitatea de bani – de instrument de schimb – pentru a stimula activitatea economica.
In inflatie, scazi cantitatea de instrument de schimb, pentru a limita cererea, si a controla preturile si deprecierea banilor.
In caz de hyper-inflatie poti cumpara alta moneda, aur etc in general banii trebuie cheltuieti cat mai repede pentru ca isi pierd valoarea de la o zi la alta.
Cursul de schimb – este influentat de diferenta pozitiva sau negativa dintre import / export si rata dobanzii monetare in raport cu alte state cat si de alti factori care le pot influenta pe aceastea.
Grafic evolutie curs valutar euro
Indicatorii macro-economici ofera o privire de ansamblu asupra economiei dar nu ii folosii pentru a incerca sa prezici ce sa va intampla in viitor ci analizeaza situatiile financiare ale companiile.
Timpul folosit pentru a prezice ce se va intampla in viitor este timp irosit. O companie cu baze solide se va descurca bine si in timpuri mai dificile.
Contul curent al balanţei de plaţi – arata relatia de import / export de bunuri si servicii cu alte tari.
Atunci cand este negativa avem un deficit ceea ce inseamna ca economia romaneasca nu are capacitatea de a produce atatea bunuri cat sa satisfaca cererea motiv pentru care apelam la importuri.
In acest caz sustinem alte economii cu banii romanesti si scad taxele colectate local.
Acest lucru apare atunci cand salariile si pensiile sunt marite la un nivel peste cresterea economica locala.
Motivul pentru care SUA este cea mai bine dezvoltata economie provine din faptul ca generatii la rand americanii au economisit banii si iau reinvestit in economia locala in loc sa ii cheltuie pe produse importate.
BNR anunta lunar statea contului curent prin comunicate de presa.
Datoria publica cunoscuta si ca datoria guvernamentala reprezinta banii imprumutati de guvernul unei tari pentru a acoperi deficitul dintre veniturile tarii (taxe) si cheltuieli (salarii in domeniul public, pensii, investitii etc)